éventif

éventif
éventif, ive
(é-van-tif, ti-v') adj.
Qui peut advenir.
   Il faut bien savoir les lois des sorts, les probabilités éventives, pour juger quelle prédiction ne peut s'accomplir sans miracle, J. J. ROUSS. Ém. IV.
   Lat. eventum, supin de evenire, advenir.

Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré. . 1872-1877.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Regardez d'autres dictionnaires:

  • eventiv — EVENTÍV, eventive, adj. (gram.; în sintagma) Verb reflexiv eventiv (şi substantivat, n.) = verb reflexiv care arată că în starea subiectului se produce o schimbare, că subiectul se transpune în altă stare decât aceea în care se găsea. – Din fr.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”