- vergelé
- (vèr-je-lé) s. m.Espèce de pierre de Saint-Leu.L'anc. franç. vergelé, qui signifiait rayé.
Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré. d'Émile Littré. 1872-1877.
vergelé
Regardez d'autres dictionnaires:
Hameau de la Reine — 48° 49′ 07″ N 2° 06′ 46″ E / 48.818747, 2.112916 … Wikipédia en Français
abac — abác s. n. 1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele. 2. nomogramă. (< fr. abaque, lat. abacus) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN ABÁC, abace, s.n. 1. Instrument alcătuit dintr un cadru cu… … Dicționar Român
grilaj — GRILÁJ, grilaje (grilajuri), s.n. Gărduleţ făcut din vergele de fier, din stinghii (încrucişate) de lemn, din plasă de sârmă etc., care se montează la o fereastră, la o uşă, la unele garduri etc. – Din fr. grillage. Trimis de gall, 13.09.2007.… … Dicționar Român
grilă — GRÍLĂ, grile, s.f. 1. Electrod în formă de sită, de spirală, de gard din sârmă, intercalat între anodul şi catodul unui tub electronic sau între alţi doi electrozi, prin deschiderile căruia poate trece un flux de electroni sau de ioni; grătar (5) … Dicționar Român
bimetal — BIMETÁL, bimetale, s.n. 1. Produs tehnic realizat prin unirea a două metale. 2. Organ sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite sudate, care, prin deformări datorate dilataţiei termice, pot acţiona un mecanism. – Din fr. bimétal. Trimis … Dicționar Român
boltă — BÓLTĂ, bolţi, s.f. 1. Zidărie sau construcţie cu partea superioară arcuită în formă de semicerc sau numai bombată în sus. ♦ Încăpere, gang sau galerie subterană cu tavanul arcuit. ♦ Construcţie de lemn sau de vergele de fier în formă de arc, care … Dicționar Român
colivie — COLIVÍE, colivii, s.f. 1. Cuşcă mică făcută din vergele de metal sau de lemn, în care sunt ţinute păsările cântătoare sau decorative. 2. Construcţie de metal acţionată mecanic, care serveşte la transportarea persoanelor şi materialelor în… … Dicționar Român
grătar — GRĂTÁR, grătare, s.n. 1. Ansamblu de bare metalice paralele ori încrucişate sau placă de tablă găurită, alcătuind un dispozitiv folosit pentru înlesnirea pătrunderii aerului şi înlăturarea cenuşii în (sau din) instalaţiile de ardere, pentru… … Dicționar Român
lanţ — LANŢ, lanţuri, s.n. 1. Şir de verigi, de plăci, de zale etc. metalice, unite între ele pentru a forma un lot, care serveşte spre a lega ceva, a transmite o mişcare etc. ♦ Instrument format dintr un şir de vergele groase, cu care se măsoară… … Dicționar Român
vergea — VERGEÁ, vergele, s.f. Băţ, vargă, nuia; bară (îngusta şi flexibilă) de metal sau de lemn, cu folosiri diverse. ♦ (spec.) Sucitor (1). ♦ spec. Fiecare dintre beţişoarele care se pun între firele urzelii pe măsură ce acestea se înfăşoară pe sulul… … Dicționar Român
